Prevenirea bolilor cardiovasculare. Rolul alimentației
Nutriția și sănătatea inimii: rolul alimentației în prevenirea bolilor cardiovasculare
Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel global, fiind influențate semnificativ de factori de risc modificabili, printre care se numără și dieta. Adoptarea unui regim alimentar bazat pe alimente bogate în nutrienți benefici pentru inimă, împreună cu reducerea consumului de produse ultraprocesate, s-a dovedit eficientă în scăderea riscului cardiovascular. Astfel, ajustarea alimentației are un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare, atât în prevenția primară, cât și în cea secundară a bolilor cardiovasculare.
Rolul grăsimilor nesaturate în sănătatea inimii
Un aspect fundamental al unei diete benefice pentru inimă este reprezentat de tipul de grăsimi consumate. Contrar concepțiilor anterioare, nu toate lipidele alimentare au un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare. Grăsimile nesaturate, în special cele mononesaturate și polinesaturate, contribuie la reducerea inflamației cronice și a riscului de evenimente cardiovasculare severe. Uleiul de măsline extra virgin, un element central al dietei mediteraneene, este asociat cu scăderea markerilor inflamatori și îmbunătățirea funcției vasculare.
Acizii grași omega-3, prezenți în pești precum somonul, sardinele, tonul și macroul, au un rol semnificativ în diminuarea inflamației, reducerea nivelului de trigliceride și prevenirea formării plăcilor de aterom. De asemenea, acești acizi grași contribuie la reglarea ritmului cardiac și menținerea tensiunii arteriale în limite normale. Deci la prevenirea bolilor cardiovasculare.
Importanța antioxidanților în protecția cardiovasculară
Pe lângă grăsimile sănătoase, un alt element-cheie pentru sănătatea inimii este reprezentat de consumul de alimente bogate în antioxidanți, care contribuie la neutralizarea radicalilor liberi și la reducerea stresului oxidativ. Radicalii liberi pot deteriora celulele și țesuturile, inclusiv pe cele din sistemul cardiovascular, crescând riscul de afecțiuni cardiace.
Fructele de pădure, cum ar fi afinele, murele, coacăzele și căpșunile, conțin antioxidanți puternici, precum antocianinele, care reduc inflamația și protejează vasele de sânge. Legumele cu frunze verzi, precum spanacul, varza kale și salata verde, sunt surse importante de magneziu, vitamina K și vitamina C, contribuind astfel la menținerea elasticității arterelor și prevenirea depunerilor de calciu în pereții vasculari.
Beneficiile fibrelor alimentare asupra profilului lipidic
Fibrele alimentare sunt esențiale în sănătatea cardiovasculară, prin capacitatea lor de a reduce absorbția colesterolului în sânge și de a îmbunătăți metabolismul. Acestea susțin menținerea unei greutăți optime și îmbunătățesc sensibilitatea la insulină, reducând astfel riscul de sindrom metabolic.
Există două tipuri principale de fibre: solubile și insolubile. Fibrele solubile, regăsite în ovăz, orz, leguminoase și anumite fructe, contribuie la reducerea absorbției colesterolului LDL, având un efect pozitiv asupra profilului lipidic. Fibrele insolubile, prezente în cereale integrale, nuci și semințe, sprijină tranzitul intestinal și reduc inflamația sistemică, sprijinind astfel sănătatea cardiovasculară.
Nucile și semințele – surse valoroase de nutrienți
Nucile și semințele sunt bogate în grăsimi sănătoase, proteine și fibre, având efecte protectoare asupra inimii. Consumul regulat de nuci și migdale este asociat cu creșterea nivelului de colesterol HDL și reducerea inflamației. Acestea sunt, de asemenea, surse excelente de magneziu, mineral esențial pentru reglarea tensiunii arteriale. Semințele de in și chia furnizează acizi grași omega-3 de origine vegetală, care au efecte antiinflamatorii și pot reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge.
Leguminoasele – o alternativă sănătoasă pentru proteine
Fasolea, lintea, năutul , mazărea și soia reprezintă surse excelente de proteine vegetale, fibre și minerale esențiale, precum potasiul și magneziul. Aceste alimente contribuie la reducerea tensiunii arteriale și scăderea nivelului de colesterol, având un impact pozitiv asupra sănătății cardiovasculare. În plus, leguminoasele ajută la stabilizarea glicemiei, prevenind astfel complicațiile asociate diabetului de tip 2, o afecțiune frecvent corelată cu bolile cardiovasculare. Deci leguminoasele ajută și la prevenirea bolilor cardiovasculare.
Reducerea consumului de sare și zahăr
Limitarea aportului de sare și zahăr este esențială pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Excesul de sodiu favorizează apariția hipertensiunii arteriale, crescând riscul de boli coronariene și accidente vasculare cerebrale. Înlocuirea sării cu ierburi și condimente naturale poate îmbunătăți aroma preparatelor fără a afecta sănătatea.
De asemenea, zahărul rafinat, prezent în alimentele ultraprocesate, favorizează acumularea de grăsime viscerală și dezvoltarea sindromului metabolic. O dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale și un aport redus de carbohidrați rafinați, contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare.
Concluzie
Adoptarea unei alimentații echilibrate, bazate pe alimente naturale și neprocesate, reprezintă o strategie esențială pentru menținerea sănătății inimii și reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare. Integrarea unor surse sănătoase de grăsimi, antioxidanți, fibre și proteine vegetale, alături de reducerea consumului de sare și zahăr, poate contribui semnificativ la prevenția acestor boli. În plus, combinarea unei diete sănătoase cu un stil de viață activ este cheia protejării sănătății cardiovasculare pe termen lung.
Referințe bibliografice
- Barber TM, Stefan Kabisch, Pfeiffer AFH, Martin O.Weickert. The Health Benefits of Dietary Fibre. Nutrients. 2020;12(3209):1–17.
- Janice L. Raymond, Sara C. Couch. Medical Nutrition Therapy for Cardiovascular Disease. In: Krause and Mahan’s Food & the Nutrition Care Process. 15th ed. Canada: Elsevier; 2021. p. 670–704.
- Kaminsky LA, German C, Imboden M, Ozemek C, Peterman JE, Brubaker PH. The importance of healthy lifestyle behaviors in the prevention of cardiovascular disease. Prog Cardiovasc Dis [Internet]. 2022;70:8–15.
- Butler T, Kerley CP, Altieri N, Alvarez J, Green J, Hinchliffe J, et al. Optimum nutritional strategies for cardiovascular disease prevention and rehabilitation (BACPR). Heart. 2020;106(10):724–31.
- Donat-Vargas C, Sandoval-Insausti H, Peñalvo JL, Moreno Iribas MC, Amiano P, Bes-Rastrollo M, et al. Olive oil consumption is associated with a lower risk of cardiovascular disease and stroke. Clin Nutr. 2022;41(1):122–30.
- Estruch R, Ros E, Salas-Salvadó J, Covas M-I, Corella D, Arós F, et al. Primary Prevention of Cardiovascular Disease with a Mediterranean Diet Supplemented with Extra-Virgin Olive Oil or Nuts. N Engl J Med. 2018;378(25):1–14.
- Andrew Elagizi, Carl J. Lavie, Evan O’Keefe, Keri Marshall, James H. O’Keefe, Richard V. Milani. An Update on Omega-3 Polyunsaturated Fatty Acids and Cardiovascular Health. Nutrients. 2021;